După plimbarea în parcul natural Maasai Mara din Kenya am trecut graniţa în Tanzania. Am vizitat partea de sud a aceluiaşi ecosistem, Parcul Naţional Serengeti, una din cele şapte minuni naturale ale Africii. Parcul este foarte vast, are circa 15000 de km pătraţi, aproximativ cât suprafaţa Dobrogei. Evident, într-o zi de safari am apucat să acopăr doar o mică parte.

Serengeti e un cuvânt provenind din limba masailor şi înseamnă câmpia fără sfârşit, lucru indiscutabil mai ales în partea de sud unde nu există alte forme de relief. Totuşi, din loc în loc în mijlocul câmpiei netede răsar grămezi de granit, aflorimente, numite „Kopjes„.

Pe pietrele aflate din loc în loc îşi face veacul agama, o şopârlă imposibil de ignorat: Mwanza flat-headed rock agama (Agama mwanzae) numită şi Agama Spider-Man.

Pasărea secretar, Secretarybird (Sagittarius serpentarius); sper că va fi promovată curând la funcţia de assistant manager bird.

În ierburile de la poalele unei kopje dormitează un ghepard.

Un graur albastru, Rüppell’s starling (Lamprotornis purpuroptera)

În tufişuri, o antilopă minionă încercă să trecă neobservată. Dik-dik pare mai degrabă un iepure cu picioare lungi şi subţiri.

Am urmărit o familie de elefanţi ce păştea pajiştile de lângă un fir de apă. În grupurile de elefanţi găseşti exemplare de toate vârstele, puii fiind întotdeauna ţinuţi la mijloc,  protejaţi de pericolele ce se pot furişa în iarba înaltă.

O gaie cu aripi negre, Black-winged kite (Elanus caeruleus)

Când am programat excursia ştiam că vom dormi la cort în savană. Glumeam că taberele sunt aşezate pur şi simplu pe iarbă, fără a fi delimitate de garduri. Surpriză, chiar aşa este. Am ascultat în noapte chicotitul sinistru al hienei şi răgetul inconfundabil al leului, pe frecvenţă joasă, la limita audibilului;  între noi şi fiare era doar pânza cortului şi câteva sute de metri de iarbă. Plimbările romantice sub stele sunt în afara oricărei discuţii, dar în tabără există toaletă luminată.

Cu o noapte înainte, la tabăra de lângă noi patru lei au încolţit şi au doborât un bivol. Am găsit leii sătui tolăniţi în apropierea prăzii.

În savană nu e nevoie de frigider, e imposibil ca o bucată de carne să stea suficient de mult cât să se strice. Un întreg lanţ trofic se aşează la coadă când o pradă este doborâtă. Hienele curăţă aici ultimele resturi de carne de pe scheletul bivolului ucis ieri.

În spatele hienelor aşteaptă răbdători vulturii hoitari.

Una din cele mai frumoase păsări care vizitează vara România este dumbrăveanca. În Africa am găsit şi ruda ei mai colorată, dumbrăveanca cu piept liliachiu, Lilac-breasted roller (Coracias caudatus).

În desişul impenetrabil al unui copac un liliac dormitează aşteptând noaptea.

Papagalul lui Fischer, Fischer’s lovebird (Agapornis fischeri)

O familie de manguste vărgate ne-a vizitat tabăra.

D’Arnaud’s barbet (Trachyphonus darnaudii)

Una din cele câteva specii de păsări ţesător, White-headed buffalo weaver (Dinemellia dinemelli)

Peisaj tipic de savană.

O pasăre mare-n cioc, Northern Red-billed Hornbill (Tockus erythrorhynchus)

O pasăre care se hrăneşte preponderent cu nectar, Tiny sunbird (Cinnyris minullus)

La umbra unei kopje se odihneşte mama leoaică. E foarte serioasă pentru că are trei copii de crescut.

Pui de leu parcă un pic prea sobru pentru vârsta lui.

 

*

va urma