Am adăugat o nouă reușită în seria excursiilor la munte ce pot fi făcute într-o singură zi (cu punctul de plecare din București). De data asta a fost o excursie de iarnă. Vârful Lespezi (2517m) e al patrulea din Munții Făgăraș şi al cincilea din ţară.

Traseul cel mai simplu pornește din Transfăgărăşanul de sud, de la cabana Piscul Negru.

E un traseu simplu, fără elemente tehnice. O urcare constantă şi continuă, cu o diferenţă de nivel de 1300 de metri. Iarna e un traseu foarte bun ca să te deprinzi cu folosirea colțarilor sau a rachetelor de zăpadă.

De la Piscul Negru traseul are marcaj cerc roșu. Zona de mers prin pădure e relativ scurtă.

La ieșirea în golul alpin apare o stână şi puțin după aceea tot traseul până în vârf devine vizibil, dacă e senin: o muchie care se numește Piciorul Lespezilor.

 

Sau poate e mai bine să nu fie senin, ca să nu fim demoralizaţi de distanța până la vârf.

 

Traseul e foarte bun şi pentru amatorii de schi de tură.

Dacă traseul de urcare pe jos este lipsit de riscuri de avalanşă, fiind tot timpul pe muchie, schiorii însă  trebuie  să aibă cunoştinţe de “citire” a zăpezii. Traseul de coborâre pe schiuri e pe o pantă abruptă unde în anumite condiţii se pot acumula straturi de zăpadă periculoase.

 

La un moment dat norii s-au dat la o parte lăsând să se vadă vârful.

 

Singura porțiune un pic mai tehnică şi mai expusă e o stâncă ce răsare la un moment dat exact în locul în care muchia se îngustează, înaintea etapei finale a ascensiunii. Secretul e să o ocolim prin dreapta, pe la baza stâncilor. Cei doi colegi de urcare care se văd deja cocoțați pe stâncă vor fi nevoiți să se întoarcă ca să ocolească.

 

Norii albi şi reci pe care vântul îi extrage de pe pante sunt autorii acestui neobișnuit curcubeu lăptos.

 

Pe parcursul urcării culmea masivă obturează tot orizontul şi priveliștea de dincolo e o surpriză care nu se dezvăluie decât prin cucerirea vârfului. Latura de nord a munților e acoperită de nori şi doar Negoiul străpunge.

 

Între Lespezi si Negoiu există şi vârful Călţun, tot un două-mii cinci-sutar, eclipsat de vârfurile din jur.

 

Iată cum se vede vârful Lespezi din direcția inversă, de pe Negoiu; nu am o poză de iarnă, sper că voi completa cândva această lacună.

 

Atmosfera începe să se limpezească, apare din nori şi vârful La Podeiu (2408 m), separat de Negoiu prin Strunga Ciobanului.

 

Spre Răsărit aerul se limpezește ca prin minune. Se poate vedea tot lanțul montan până hăt, departe în Iezer-Păpuşa. În jos se vede tot traseul – muchia Piciorul Lespezilor – până la intrarea în pădure.

 

La taifas pe culme. Spre stânga a devenit vizibil un alt două-mii cinci-sutar celebru, Vânătarea lui Buteanu (cică e greșit denumit de prin anii ‘50 Vânătoarea lui Buteanu…).

 

Furați de peisaj am stat aproape o oră şi jumătate pe vârf. Începem retragerea. În jos se vede tot traseul.

 

Prin atmosfera clară se vede în plan îndepărtat si trapezul format de vârfurile Viștea şi Moldoveanu.

 

*

Dacă vreţi ceva din cu totul altă ligă, vă propun o excursie la EVEREST BASE CAMP (2017).

Am repetat traseul şi în iarna următoare: februarie 2018. –>