De-a lungul timpului am strâns o mulţime de poze cu berze din care fac acum o selecţie.
Berzele albe (Ciconia ciconia) sunt mai uşor de văzut pentru că permit apropierea omului.
Iată un cuib la Sfântu Gheorghe.
Ce e remarcabil e că familia de berze a reuşit să crească patru pui care la momentul când i-am pozat erau aproape de maturitate. De mărimea unei berze adulte, îi trădează doar curăţenia penelor şi privirea naivă.
La sosirea părintelui cu hrană (nu ştiu să spun dacă e tatăl sau mama) diferenţele dintre adulţi şi pui se observă.
Pe un dig de la Sf. Gheorghe o barză a reuşit să captureze o delicatesă care pune probleme.
Berzele negre (Ciconia nigra) sunt mult mai timide şi greu de apropiat. Am identificat un grup care locuieşte pe malul Dunării, aproape de Giurgiu.
Surprinzător e că am aflat o barză albă care se hrăneşte în grupul de berze negre. Fie a confundat specia, ori e pur şi simplu dezinhibată.
Un stârc cenuşiu survolează o barză neagră pe malul Dunării, în amuzamentul unor egrete mici.
Barza cu sarpele… incerca sa-l inoade? 🙂
ApreciazăApreciază